C.S.U. Sibiu castiga Memorialul Elemer Tordai

Ziua 2:

C.S.U. Municipal Brasov – B.C. Arges Pitesti 66 – 57 (15-8;14-14;19-16;18-19)
C.S.U. Atlassib Sibiu – Mega Hypo Leasing Belgrad 94 – 84 (26-23;22-26;25-19;21-16)
Ziua 3:

Mega Hypo Leasing Belgrad – B.C. Arges Pitesti 71 – 70 (14-15;20-18;15-21;22-16)
C.S.U. Atlassib Sibiu – C.S.U. Municipal Brasov 91 – 84 (23-29;26-18;16-15;26-22)

CLASAMENT

C.S.U. Atlassib Sibiu 3 3 0 286 – 264 6
C.S.U. Municipal Brasov 3 2 1 236 – 225 5
Mega Hypo Leasing Belgrad 3 1 2 232 – 250 4
B.C. Arges Pitesti 3 0 3 223 – 238 3

Cu scuzele de rigoare pentru intarziere, datorata orelor de incepere a meciurilor din ziua a treia, cronicarul din mine vine cu informatii despre meciurile desfasurate in zilele doi si trei ale turneului memorial Elemer Tordai de la Sibiu.
Dupa cum anticipam, C.S.U. Sibiu a castigat turneul, fara a suferi nicio infrangere. Dar sa vedem cum s-au desfasurate meciurile care au dus la clasamentul final de mai sus, in ordine cronologica.
Sambata la ora 17:00, Brasovul si Pitestiul au intrat pe parchet pentru a ne arata ce si cum cu mingiuca de baschet. Brasovul a inceput cu Broadus, Hadjibulic, Hartman, Mihajlovic si Senai, in timp ce Kusmuk, tehnicianul echipei argesene a pastrat acelasi 5 ca in meciul cu Sibiu: Paciukonis, Iheadindu, Lawrence, Pantelic si Milovic. Jocul a fost unul foarte slab, cu o multime de greseli, ceea ce este evident si doar daca ne uitam la scor. Ambele echipe au abuzat de aruncarile din afara semicercului de 3 puncte, fara succes insa, la finalul meciului fiind, insumate 10 astfel de reusite din 55 de incercari. Plictisit poate de modul in care decurgea jocul, fundasul lui B.C. Arges Pitesti, Uche Iheadindu, s-a gandit sa isi faca viata mai frumoasa, adresandu-i injurii unui sporter sibian care sufla in goarna la momentul in care primul arunca de la linia de libere. Intamplator, respectivul suporter este un foarte bun prieten al meu si stiu sigur ca mama lui e o doamna, care nu merita sa fie balacarita de un nimeni in drum, un street-baller de doi lei, asa cum este Uche. Inafara de aceasta altercatie, singurele lucruri care m-au tinut treaz in scaunul din Sala Transilvania, au fost reusitele lui Hartman, care a reusit din nou un joc foarte bun, si prin cele 23 de puncte, 3 capace, 5 pase decisive si 5 recuperari, si-a mai acontat un titlu de MVP in cadrul turneului de la Sibiu. In rest... plictiseala mare. Senai a inceput sa se descurce mai bine in angrenajul brasovean, dar mai este mult pana va juca asa cum a facut-o sezonul trecut la Valcea. In meciul impotriva pitestenilor, acesta, impreuna cu Mihajlovic, au dominat copios spatiul de sub panouri, cei doi reusind, in ciuda unui joc slab, un numar de 31 de recuperari, din care 6 ofensive. Enes Hadjibulic a parut sa nu se regaseasca nici in acest meci, desi a inceput bine, marcand 4 puncte (toate ale sale din meci), in primele minute ale meciului.
La Pitesti, deranj mare, in ciuda faptului ca numele jucatorilor recomanda echipa ca o candidata serioasa la primele 4 locuri ale campionatului. Nervozitate mare, nejustificata, mai ales in cadrul unui turneu amical. Ce e ciudat, insa, e ca “nervosii” sunt toti ex-rapidisti. Dupa ce in meciul cu Sibiul si-au dat in petec Milovic si Stefanovic, in acest meci a venit randul celorlalti rapidisti, Uche si Pantelic, sa arate ce si cat ii duce capul. Si cam atat despre Pitesti, ca ma enervez iar aducandu-mi aminte, cat de taraneti sunt cei 4.
La ora 19:00 a inceput meciul dintre C.S.U. Atlassib Sibiu si Mega Hypo Leasing Belgrad, meci din care am pierdut cateva minute, dand declaratii jandarmilor despre “incidentul” Uche. Schommers a ales sa inceapa cu Rice in locul lui Johnson, Andrus, Matthews, Scott si Harrison, in timp ce tehnicianul sarbilor a inceput cu aceeasi formula ca in meciul impotriva brasovenilor, din prima zi. Desi am sperat ca echipa noastra va juca baschet, ceea ce s-a intamplat pe parchet m-a facut sa-mi aduc aminte ca sperand, mori. Am vazut din nou un C.S.U. care se numeste echipa numai pentru ca baschetul este un sport de echipa. Sarbii, in schimb, ne-au aratat un baschet frumos, simplu, care ne-a pus mari probleme.Inca o data, singurul nostru jucator care a aratat ca are ce cauta in acest domeniu de activitate, a fost C-Scott, pe care il declar, de pe acum, MVP al partidei (17 puncte si 13 recuperari), alaturi de brigada de arbitrii care a facut tot ce i-a stat in putere ca C.S.U. sa nu piarda meciul. Matthews, in pofida celor 37 de puncte marcate, a fost, din nou, principalul motiv de stres al putinilor spectatori veniti la Sala Transilvania. O sa cer sa vad mingile cu care a jucat echipa noastra la acest turneu, pentru ca am impresia ca au fost date cu lipici. Altfel, eu nu pot sa-mi explic de ce nu dau oamenii astia drumul la minge. Andrus mai are putin si adoarme pe teren, complet nemarcat, pentru ca ceilalti jucatori (imbrcati in echipament de aceeasi culoare cu el, bineinteles), nu il joaca. La fel si Dohi. Daca reuseste sa recupereze mingea, are o sansa sa arunce la cos. Altfel, n-o sa vezi. De fapt, cred ca asa se si explica: americanii nostri nu vad decat negru. Pentru ei albul nu e non-culoare, ci pur si simplu nu exista. Schommers trebuie sa rezolve problema asta cat mai repede, odata cu apararea... sau lipsa ei. Daca si niste copii trec prin apararea noastra ca prin branza, inseamna ca exista o problema. Mare! In rest, circ mult si concetrare putina. O fi el turneu amical, dar totusi, publicul sibian stie baschet si nu se lasa pacalit asa usor cum ar putea sa creada unii sau altii.
Si-a venit ziua a treia... cu meciuri matinale, la naiba, pe care le-am urmarit cu mare greutate, din cauza somnolentei si a unei dureri de cap criminale. Primul meci programat in aceasta ultima zi a turneului, a fost intre Mega Hypo Leasing Belgrad si B.C. Arges Pitesti. Sarbii au inceput, din nou, cu aceeasi formula, in timp ce Pitestiul l-a introdus in primul 5 pe Stefanovic in locul lui Milovic. De remarcat faptul ca de pe banca pitesteana a lipsit antrenorul acestora, Zoran Kusmuk, zice-se ca din cauza unei dispute verbale avute cu directorul tehnic al C.S.U. Sibiu, Mircea Vulc, care i-ar fi interzis sa mai calce in sala. Sincer, ma indoiesc, dar mai stii?
Meciul a fost unul strans de la un cap la altul, in care pitestenii au vrut si sarbii au facut. Cei aproximativ 15 oameni prezenti in sala la ora inceperii meciului au ales sa-i sustina pe jucatorii sarbi (oare de ce?), aplaudand reusitele acestora si huiduind atacurile pitestenilor. Singurul jucator care ar fi putut sa castige meciul pentru echipa din Trivale, David Lawrence, a prins o zi foarte proasta, fiind parca mai somnoros decat mine, ca si restul jucatorilor argeseni. Atat de adormiti au fost ca nu le-a ars nici de certuri cu arbitrii, deci de baschet nici nu poate fi vorba. Dar cum la Pitesti nu se poate fara scandal, banca tehnica si-a negociat vreo doua tehnice pe final de meci, care s-au dovedit a le fi fatale. Singurele lucruri de remarcat la acest meci ar fi echilibrul echipei – si subliniez cuvantul echipa, din Belgrad in ceea ce priveste punctele marcate, nervozitatea Fabianei Martinescu – Nitu, problemele tot mai dese ale instalatie de 24 de secunde si faptul ca Uche a venit la pauza “sa faca pace” cu suporterul cu care a avut discutii aproape ginecologice cu o seara inainte. Leaserii si-au pastrat calmul pe final, in ciuda lipsei de experienta pe care o recomanda varsta si au reusit o bine-meritata victorie, care le-a adus locul 3 la aceasta prima editie a turneului.
Si s-a facut ora 12:00. Jucatorii sibieni si brasoveni au intrat pe parchet pregatiti sa isi dispute trofeul Elemer Tordai. Pentru a doua oara la acest turneu, Schommers l-a preferat pe Rice in locul lui Johnson, in rest, folosind aceiasi jucatori pentru inceputul partidei: Andrus, Matthews, Scott si Harrison. Tehnicianul brasovean, Dan Calancea, a inceput cu Broadus, Hadjibulic, Hartman, Mihajlovic si Senai, formula care pare sa fie si cea pe care acesta o va folosi in sezonul ce sta sa inceapa.
Brasovenii au inceput jocul mult mai bine, cu larga participare a lui Hadjibulic, care astazi a aratat ca jucatorul care facea ravagii sezonul trecut, in echipamentul celor de la Dinamo. Acesta, secondat de Hartman si Senai, au fost cei care au dus greul in echipa brasoveana in aceasta “finala” a memorialului. Jucatorii nostri au intrat relaxati in teren si au fost imediat taxati de un Brasov care a aratat o mare pofta de joc, in ciuda orei de desfasurare a partidei. Din nou l-am avut pe Matthews coarda intai, cu lipici la minge si absent total in faza de aparare, pe Andrus adormit si fara nicio sansa sa se trezeasca. Rice nu a putut sa se lase mai prejos decat conationalii lui si a aruncat la cos mai mult decat a condus jocul. Din fericire a facut-o bine, terminand meciul cu 25 de puncte marcate si procentaje foarte bune, atat din actiune cat si de la linia de aruncari libere. Lipsa de cooperare din cadrul echipei noastre l-a adus pe tehnicianul german in pragul disperarii in repetate randuri, acesta strigand la jucatori mai mult decat a facut-o in toate meciurile amicale jucate de echipa noastra pana acum, folosind chiar si un limbaj mai putin ortodox la adresa lui Matthews, in incercarea de a-l convinge pe acesta sa paseze mingea. Matthews a auzit si a actionat in consecinta. De doua ori, si-atat. Jucatorul asta ma termina psihic si pe mine. Mai bine se baga intr-o patrundere cu 3 oameni pe el decat sa scoata mingea spre jucatorii din afara semicercului: Andrus sau Rice, ca amandoi arunca bine. El se duce cu ea, poate-poate scoate faultul sau, daca Fabiana e adormita, mai apuca sa si arunce dupa ce se fluiera si o pune de-un three points play. Scott a jucat in nota obisnuita: extrem de util, mai ales la recuperare, azi reusind 10 recuperari, din care doua ofensive. Din pacate si el este american si da greu drumul la minge. Azi s-a consemnat si debutul lui Cristi Ban in cadrul memorialului. Ramas fara solutii, Schommers l-a trimis in teren pe capitanul echipei la acest turneu, insa nici el nu a reusit sa schimbe ceva in jocul echipei, cum nu a reusit nici Dohi. Surprinzator a fost faptul ca Harrison a fost folosit destul de putin in acest meci, Schommers preferand sa ii joace pe cei doi romani mari pe care ii avea la dispozitie, Dohi bifand in acest meci un numar egal de minute cu extrema americana.
De cealalta parte, brasovenii au abordat si ei un joc deschis in aparare, reusind chiar si cateva faze de atac extrem de spectaculoase, cu Alex Hartman (cine altcineva?) la finalizare. Sub panouri, Senai a facut legea, reusind nu mai putin de 14 recuperari.
Pe final, brigada formata din Cosmin Prisca si Fabiana Martinescu-Nitu si-a facut din nou datoria, exasperand toata delegatia brasoveana care, dupa vociferari, a fost sactionata cu doua faulturi tehnice, care au asigurat echipei sibiene victoria in turneul memorial Elemer Tordai.

Alex Hartman, jucatorul lui C.S.U. Municipal Brasov primeste din partea mea titlul de MVP al turneului desi in ultimul meci cel mai bun jucator de pe teren a fost coechipierul lui, Enes Hadjibulic.
Bryant Matthews ia premiul de cel mai bun marcator al turneului, insa va primi diploma in momentul in care va avea in dreptul numelui sau cel putin 5 pase decisive.
Uche Iheadindu primeste diploma de onoare “Birjarul turneului”, insotita de o trompeta albastra.
Mega Hypo Leasing Belgrad primeste titulatura de singura echipa de baschet prezenta la un turneu de specialitate.
Si pentru ca nu am fost niciodata modest, ma premiez si pe mine cu un pui de somn sanatos pentru relatarile pe care le-am facut de la acest turneu.