Prima zi, fara baschet

Mega Hypo Leasing Belgrad – C.S.U. Municipal Brasov 77 – 86 (22-21;22-15;12-30;21-20)
C.S.U. Atlassib Sibiu – B.C. Arges Pitesti 101 – 96 (20-19;26-22;26-25;29-30)

CLASAMENT

C.S.U. Municipal Brasov 1 1 0 86 77 2
C.S.U. Atlassib Sibiu 1 1 0 101 96 2
B.C. Arges Pitesti 1 0 1 96 101 1
Mega Hypo Leasing Belgrad 1 0 1 77 86 1

Pe scurt, asta s-a intamplat in prima zi a turneului memorial Elemer Tordai, care se desfasoara la Sibiu, in acest weekend. Dar cum eu nu pot sa vad baschetul pe scurt, imi voi da drumul creierului sa-mi dirijeze degetele, intru informarea celor care vor sa afle mai multe despre aceste doua meciuri.
Sa-ncepem, asadar. Si cum altfel decat cu momentul intrarii in sala? Primul lucru dupa care m-am uitat, au fost tricourile lui Toci arborate sus, la cucurigu, care au lipsit la meciul echipei nationale si, sincer, nu m-ar fi mirat sa lipseasca si acum. Dar nu a fost asa. Tricourile erau acolo, parca mai stralucitoare, mai galben-albastre ca niciodata.

Spre marea mea surpriza, Mega Hypo Leasing Belgrad exista, parea o echipa de liceeni (nu rock'n roll), care nu ar fi putut, sub nicio forma sa fie o echipa de top in campionatul sarbesc, dar era pe parchet. Studiind jucatorii aflati la incalzire pe parchet, la Brasov am remarcat 3 jucatori pe care nu speram sa ii vad la acest turneu: Enes Hadjibulic, Leroy Dawson (ala mic si negru cu dintii mari care a facut flic-flackuri in fata galeriei sibiene la ultimul meci al Sibiului impotriva Brasovului, care s-a antrenat in inter-sezon cu Dinamo si l-a sunat pe Schommers, spunandu-i ca ar vrea sa vina la Sibiu) si Isleam Senai, care nu a intrat in vizorul lui Costel Cernat pentru meciul cu Albania, dar nici in vreun echipament ramas de la jucatorii de anul trecut, fiind nevoit sa joace intr-un tricou cu manecile taiate.
Si-a inceput jocul... un joc plictisitor, slab calitativ, in care s-au remarcat insa tinerii sarbi, printr-o exactitate tehnico-tactica demna de scoala de baschet sarbeasca si noua achizitie a Brasovului, americano-canadianul Alex Hartman (foto). Acesta din urma a fost, fara doar si poate, MVP-ul meciului, reusind sa faca 3 sferturi bune (1,3 si 4), in care a facut de toate, de la patrunderi, la treite, la slam-dunkuri si capace de mare efect. In rest, nimeni nu a reusit sa ma impresioneze. Hadjibulic a fost jucat foarte putin, vazandu-se foarte usor ca nu era bine infipt in angrenajul brasovean. Senai, in aceeasi nota cu ex-dinamovistul, cu mentiunea ca a prins ceva mai multe minute, din cauza ca celalalt pivot brasovean a acumulat, destul de repede greseli personale, la inceputul sfertului 4 fiind chiar eliminat.
Evolutia pe sferturi a scorului, arata clar desfasurarea ostilitatilor. Tinerii sarbi si-au vazut de treaba, jucand un baschet simplu,bazat pe multe scheme de atac clare, finalizate mai mereu cu cos, iar daca Brasovul nu l-ar fi avut pe Hartman, victoria ar fi apartinut firmei de leasing din Belgrad.

Apoi, am stat si am asteptat cu nerabdare sa vina ora 19:00, pentru a-i vedea la treaba pe baietii nostri. La intrarea la incalzire, cineva lipsea: Octavian Popa Calota. De ce? Pentru ca l-a luat Cernat la nationala pentru meciul cu Albania, spre marea dezamagire a lui Peter Schommers. Nici Chad Bell nu a fost prezent pe parchet, intrucat nu a ajuns inca in tara. In cealalta tabara, nu mica mi-a fost mirarea sa il vad pe David Lawrence, un jucator despre care credeam ca nu va mai reveni la Pitesti din cauza lui Ziguli, dar care, se pare, nu a reusit nicium sa-si rezilieze un contract betonat de juristii clubului pitestean.
Inaintea meciului s-a tinut un moment de reculegere in memoria lui Toci si publicul, in jurul a 700 de oameni, a strigat, in cor cu galeria, numele acestuia.
Pitestiul a inceput in formula Pociukonis, Iheadindu, Lawrence, Milovic si Pantelic, in timp ce Schommers a inceput cu acelasi 5 folosit si in celelalte 4 meciuri amicale disputate pana acum, si anume: Johnson, Andrus, Matthews, Scott si Harrison. Jocul a fost unul slab, in care nici una dintre echipe nu a reusit sa duca la bun sfarsit o schema de atac. Individualitatile au fost cele care au jucat in aceasta partida, si nicidecum echipele. Meciul a inceput prin doua cosuri frumoase marcate de Scott, care se incapataneaza sa ne arate ca masivitatea sa nu il impiedica sa fie rapid, de multe ori mult mai rapid decat omul sau direct. "Rapidistii" se tin aproape, insa Andrus, prin doua reusite de 3 puncte si Matthews printr-un slam dunk venit in urma unei interceptii la mijlocul terenului reusite de Johnson, ii tin, pentru moment, la distanta.
Am tot sperat sa inceapa si meciul de baschet in sfertul 2, dar nu a fost asa. Nici dupa introducerea in teren a lui Rice si Dohi (singurii jucatori folositi de Schommers inafara de primul 5), echipa nu a jucat baschet. A fost doar o insiruire de patrunderi ratate ale lui Matthews si Harrison, spectacol facut de aceiasi jucatori, cu larga participare a conducatorilor de joc Johnson si Rice, care pentru spectacol au dat niste pase foarte frumoase, dar atat. In aparare nu am prea contat, decat putin, la interceptie. Andrus a petrecut mult timp in teren, insa pana la finalul sfertului, nu a mai prea primit mingea, reusind, totusi, sa mai marcheze un cos de 3, care a contat pe tabela. Partea buna este ca am vazut, in sfarsit, puncte marcate de conducatorii nostri de joc, care pana in meciul de azi nu au prea aruncat la cos, ci se multumeau sa se apere si sa dea pase. Tot la capitolul bile albe se incadreaza si prestatia lui Scott, care este singurul jucator al echipei noastre care nu m-a dezamagit in meciul de ieri.
Pitestenii, pierduti in spatiu si ei, mai putin Lawrence. Jucatorul asta e fantastic. Scoate niste aruncari din joben, de nu-ti vine a crede. Fara doar si poate, el a fost MVP-ul meciului de aseara, meci pe care, in ciuda scorului final de pe tabela, Pitestiul merita sa il castige. Merita sa il castige din punct de vedere baschetbalistic, pentru ca sportivitate...ioc. Doi dintre ex-rapidistii din lot, Pantelic si Milovic, au reusit si in cadrul unui meci amical sa isi puna suporterii in cap, prin gesturile la adresa acestora. Milovic a fost chiar sanctionat cu fault tehnic de Cosmin Prisca dupa ce a provocat fanii in urma marcarii unor aruncari libere (acum parca vad altfel incidentele de la Timisoara.). Si de-acolo a inceput balciul, nu ca inainte ar fi fost altceva. Decizii mai mult decat ciudate ale arbitrilor, nervi multi in teren din cauza acestora (mai ales de partea pitesteana – a existat si o mica altercatie intre Stefanovic si Matthews, dupa ce primul a facut un fault dur), acesta a fost apogeul unui meci de baschet in care doar doi jucatori au stralucit: Scott si Lawrence, cel din urma, mai tare.
Cam asta s-a intamplat in prima zi a turneului memorial Elemer Tordai. Sincer, sunt dezamagit. Dar ma duc si azi si voi merge si maine, in speranta ca voi vedea baschet de calitate, macar intr-un meci, de preferinta al lui CSU Sibiu, pentru ca de circ, sunt satul.