Mediasul bate... si la baschet si la suporteri

GAZ METAN Medias – CSU Atlassib Sibiu 86 – 84 (17-19;18-26;25-21;26-18)

O zi intreaga m-am gandit ce sa scriu dupa meciul de vineri. Despre arbitraj, desi poate ar fi cazul, nu vreau sa scriu foarte mult. Doar atat am de spus: dupa ce arbitrii nu au fluierat abatare de teren la Calota in primul sfert, aratand ca si-au insusit bine si ultimele modificari la regulamentul de baschet, am crezut ca vom avea parte de un arbitraj cum nu a mai vazut baschetul romanesc. M-am inselat, intrucat arbitraje atat de slabe s-au vazut de nenumarate ori. Nu pun infrangerea Sibiului pe seama arbitrilor, desi au avut decizii mai mult decat bizare care, raportate la diferenta finala de doua puncte de pe tabela, ar fi putut propulsa gazdele in postura de invingatoare ale acestui meci.

Mai grave decat deciziile arbitrilor mi s-au parut alte trei aspecte: delasarea jucatorilor sibieni in ultimele doua sferturi, incapatanarea lui Schomers de a-l tine in teren pe Matthews, echipa parand ciumata cu el si, nu in ultimul rand, excesul de zel al maimutelor cu muschi imbracate in uniforme de paza si protectie. Insiruirea celor trei lucruri care m-au deranjat a fost facuta in ordine cronologica si, tot in aceeasi ordine voi vorbi si mai pe larg despre ele.

Daca sfertul 3 ne merge cat de cat, haideti sa facem praf sfertul 4

Acesta pare sa fi fost motto-ul dupa care au jucat jucatorii antrenati de Peter Schomers ultimele doua sferturi ale meciului de la Medias. Ratari incredibile in faza de atac pozitional (dar si reusite extraordinare pe fast-break) si o aparare zona mai mult decat aproximativa – acestea au fost, foarte pe scurt “reusitele” lui CSU Atlassib Sibiu in a doua jumatate a meciului de vineri. Singurul lucru care a functionat a fost, ca de obicei, apararea agresiva pe tot terenul, acesta fiind si motivul celor mai multe reusite ale noastre in acest interval. De partea urata a gardului sta apararea zona practicata de baietii nostri, o aparare care i-a permis lui Marjanovic sa ne loveasca de la 6,25 de nu mai putin de 6 ori, in conditiile in care, mai ales din cauza varstei, nu mai poate face altceva in acest sport numit baschet. Toti suporterii au stiut asta, mai mult ca sigur a stiut-o si tehnicianul Sibiului care nu a facut nimic pentru a-l opri. Sau a incercat si nu i-a reusit, desi nu s-a prea vazut asa ceva. Mai mult, acelasi jucator sarb a stat in teren cu patru greseli personale mai mult de un sfert si jumatate, in conditiile in care Calota a iesit cu 5 la inceputul sfertului 3, dupa ce i-a facut cadou adversarului un four points play. De ce nu am incercat sa-i fortam iesirea, vazand ca el este cel care ne scutura plasa cel mai des? De ce nu am pus pe cineva sa joace unu la unu cu el pana cand facea un amarat de fault? Calota ar fi fost, poate, cel mai in masura sa faca asta, dar daca el nu mai era in teren ii mai aveam totusi pe Johnson si pe Brown, doi jucatori care bat mingea cel putin la fel de bine. In loc sa-l fortam sa faulteze noi l-am invitat sa arunce in continuare de afara, lasandu-l suficient de liber cat sa nu rateze. Inafara de Harrison, care a jucat excelent tot meciul (cel putin in faza de atac, pentru ca la capitolul aparare a cam scartait), niciun alt jucator nu a aratat ca ar face parte din echipa care a reusit o victorie mare impotriva Ploiestiului, nici chiar in primele doua sferturi, pe care ni le-am adjudecat.

Coach, what do you think about Bryant? Uhmm... great player... Sibiu has never seen such a player...

Si inca o data s-a dovedit ca asa petarda nu s-a mai vazut la Sibiu. Inafara de un capac reusit in sfertul 2, care ne-a dat ocazia sa finalizam de sus prin Kabengele, si o interceptie la mijlocul terenului in sfertul 4, dupa ce Brown si Johnson au scos din joc 3 jucatori prin pressingul lor, nu a reusit decat sa incurce jocul sibienilor. Cand Matthews a stat pe banca, jocul echipei noastre a fost mult mai cursiv. Nu mai era nimeni in teren sa tina mingea aiurea si sa o bibileasca, nimeni care sa forteze inutil... “nimeni pe strada, sa vada ce simt acum...” D-le Peter Schomers, inteleg ca este unul dintre preferatii d-voastra si ca aveti mare incredere in el si respect asta. Nu inteleg de ce este asa, dar, totusi, va respect decizia si preferintele. Nu imi permit sa va dau sfaturi, nici d-voastra si nici lui Bryant, dar daca as fi eu in locul d-voastra (situatiile ipotetice nu se considera sfaturi, nu-i asa?) l-as pune pe asta micu sa arunce de la libere cel putin o ora la fiecare antrenament, dupa care, pentru restul antrenamentului l-as pune sa arunce de la semi-distanta si i-as arata cat de usor este sa dea dracului drumu' la mingea aia nenorocita. Inteleg ca este un jucator de moral si ca este tinut in teren chiar si daca joaca mai prost, pentru a-si reveni. Mi se pare corecta aceasta atitudine. Dar daca da chifle peste chifle, rateu dupa rateu, ar trebui inlocuit. Avem niste jucatori si pe banca de rezerve, jucatori care in multe situatii s-ar descurca mai bine decat Bryant. Nu sunt la fel de atletici, nu sunt la fel de spectaculosi, dar macar stiu ce inseamna cuvantul “aparare” (ca sa nu sariti pe mine sa imi spuneti ca Matthews nu stie ce inseamna “aparare”, ci doar “defence”, sunt convins ca cei de pe banca cunosc termenul in ambele limbi de circulatie de la CSU Atlassib Sibiu). Cam atat si despre Bryant Matthews si relatia sa speciala cu Peter Schomers, ca deja mi-am adus aminte cum a ratat cele doua libere de la finalul meciului si incep sa ma enervez.

Avem muschi, avem bastoane, dam cu ele-n domni si doamne

Ati ghicit, nu-i asa? Incepe sectiunea dedicata animalelor de companie ale clubului Gaz Metan Medias, acei pitbulli (sper sa nu se supere rasa canina pe mine pentru comparatie) pt care cutia craniana a inceput sa devina prea mica, nu din cauza ca ar avea ceva creier in ea ci din cauza ca au gasit ei o modalitate inovatoare de a pune muschi si acolo. In desfasurarea actiunii de vineri, cativa suporteri sibieni, daca nu toti, au inceput sa conteste deciziile arbitrilor. Mare greseala. Voi nu stiti ca intr-o sala straina trebuie sa va bucurati la reusitele adversarilor si sa huiduiti echipa pe care o sustineti cand se afla in atac? In fine... mergem mai departe. O sa-mi permit sa dau si cateva nume ale celor care au fost abuzati de aceste maimute, in speranta ca nu o sa-i deranjeze. Astfel, primul om evacuat (de fapt tarat afara) din sala a fost Marius. In imaginile de pe Telesport nu se vede momentul “extragerii” lui. Acesta, iritat la culme de o decizie a brigazii de arbitrii, a inceput sa vocifereze, foarte probabil adresandu-le si injurii fluierasilor. Imediat a fost luat in primire de oamenii de dezordine, fara sa apuce sa le explice nimic. Suporterii sibieni aflati in ultimele randuri s-au intors sa ceara lamuriri despre motivul evacuarii lui. Din nou, mare greseala. Voi nu stiti ca organul cu bulanul are intotdeauna dreptate? Cum va permiteti sa le cereti explicatii? Asa s-a ajuns la un al doilea suporter evacuat, Cipi, care a fost tras afara din sala de fular de cel care, probabil a aflat ca a fost nominalizat la “Bou' cu muschi al anului” si s-a gandit ca ar face o impresie buna in fata juriului. Acest episod se poate vedea si pe TELESPORT.
Nu trec decat cateva secunde si in sectorul rezervat sibienilor se petrec cele mai grave evenimente de pana acum. Luat in vizor a fost Ciuca, tobosarul galeriei sibiene, care a facut aceeasi greseala ca si restul suporterilor sibieni: a contestat arbitrajul. In drum spre acest real pericol pentru desfasurarea in conditii de siguranta a jocului, un alt exemplar deosebit de bou cu muschi (l-am nominalizat aici pe maimutoiul cu fes negru, imbracat in uniforma – ca sa fie si mai clar cel care il tine din spate pe Ciuca) a dat peste un pericol si mai mare, o femeie insarcinata. Gandindu-se ca are in fata doi adversari care l-ar putea pune la pamant intr-o secunda, acesta i-a aplicat cateva lovituri in stomac femeii (care este sotia liderului galeriei sibiene) dupa care s-a dus sa il imobilizeze pe Ciuca, un pachet de muschi de maxim 60 kilograme. Intrucat era prea mult pentru un singur bou, au mai venit inca doi, printre care si nominalizatul de mai sus, cu bastonul pregatit de atac. Se poate vedea foarte clar pe imagini ca, desi Ciuca nu a opus niciun fel de rezistenta, la un moment dat incepe sa planga de durere, foarte probabil din cauza ca i-au sucit mainile pe la spate destul de tare. In drum spre iesirea din sala, maimutele de dezordine au mai si permis mediesenilor sa-l scuipe si sa-l loveasca pe tobosarul sibian si gandindu-se ca poate nu e destul i-au aplicat electrosocuri si o scurta lovitura de baston (daca tot avea bastonul pregatit, de ce sa nu-l foloseasca?).
Pe scurt, asta a fost. Povestea insa continua, intrucat nici IFG nici Ciuca nu vor lasa lucrurile asa... si bine fac. Nu este normal sa se intample asa ceva, la nicio manifestare sportiva sau de orice alt fel. Suporterii sibieni au fost agresati pentru ca au avut ceva de obiectat (prin injuraturi sau doar prin vociferari vehemente). Cand o sala intreaga injura, de ce nu se iau masuri, bai maimutoilor? In imitatia aia de sala nu ar fi trebuit sa ramana mai mult de 30 de oameni, la cat s-a injurat. Mai grave decat injuraturile adresate jucatorilor si suporterilor sibieni mi se par apelativele de genul “cioara”, cu toate derivatele lui, pe care le-au auzit jucatorii americani ai Sibiului. Credeam ca traim intr-o tara cat de cat obisnuita cu afro-americanii, macar din punct de vedere baschetbalistic. Sau m-am inselat, sau Mediasul nu face parte din aceasta tara. Inca nu m-am decis.
Inainte de a incheia, vreau sa le multumesc celor care s-au interesat de starea celor agresati, incepand cu Mircea Vulc si Cristi Craciun, care imediat dupa meci au iesit afara din sala pentru a vorbi cu cei in cauza si care s-au pus la dispozitia acestora cu sfaturi si cu orice e nevoie, si continuand cu jucatorii care imediat dupa fluierul de final s-au dus la galerie sa intrebe ce s-a intamplat si cu toti cei care si-au exprimat parerile si si-au aratat sustinerea prin intermediul forumului suporterilor sibieni.