duminică, 22 februarie 2009

Am facut-o si pe asta

CSU Atlassib Sibiu a pierdut meciul disputat impotriva BCMUS Arges Pitesti cu scorul de 69 – 87 (27-21;17-19;17-20;8-27), bifand astfel prima infrangere pe teren propriu din actuala editie de campionat – o premiera nefericita pentru suporterii echipei sibiene.

Schomers a inceput cu Johnson, Kabengele, Matthews, Scott si Harrison care, dupa aproape sapte minute de joc confuz, la scorul de 14-18, au dat semne de revenire, reusind prin Scott si Matthews un partial de 10-0. Uche, cu doua puncte urmate de o libera si Kabengele cu o aruncare de afara au stabilit scorul primului sfert 27-21. In acest sfert sibienii au schimbat un singur jucator, Bryant Matthews, in locul lui intrand Earl Brown, in timp ce pitestenii au schimbat 3 (Uche la Razic, Elliot la Dumitru si Fugua la Pantelic). De mentionat ca singura schimbare facuta la Sibiu a venit la solicitarea jucatorului, forcingul din partialul de 10-0 obosindu-l teribil pe Matthews, acesta marcand 7 din cele 11 puncte din acest sfert in intervalul bun de joc al sibienilor.

Sibienii continua jocul bun si in primele minute ale sfertului doi cand reusesc sa marcheze 6 puncte fara sa primeasca vreunul, insa pitestenii replica in acelasi fel, astfel ca dupa 3 minute de joc, diferenta pe tabela era aceeasi ca la inceputul sfertului, scorul fiind 33-27. Brown marcheaza 3 puncte dupa ce Schomers solicitase timp de odihna, dar galben-albastrii nu mai reusesc sa marcheze deloc timp de doua minute si jumatate, interval in care oaspetii marcheaza 10 puncte, ducand scorul la 36-37. Harrison, cu o aruncare libera, si Kabengele, cu 5 puncte, aduc din nou Sibiul in avantaj, Lawrence marcheaza “de-afara” cu 35 de secunde inainte de pauza mare si Matthews incheie repriza cu un alley-oop, in urma unei pase de la Brown. Scorul la pauza: 44-40.

Sfertul 3, perioada critica a sibienilor in meciurile stranse, a inceput cu David Lawrence in prim-plan, jucatorul pitestean reusind sa marcheze primele 3 puncte ale sfertului si sa duca scorul la 44-43. In urmatoarele 4 minute s-a mers cap la cap, cu Matthews, Scott si Johnson marcand cate doua puncte pentru sibieni, Stefanovic, Fugua si Uche reusind sa adauge sase puncte pe tabela si pentru oaspeti. Elliot marcheaza o treita, Harrison marcheaza si cu 3 minute inainte de finalul sfertului oaspetii erau din nou la conducere, cu un avantaj minim, scor 51-52. Stefanovic marcheaza doua puncte pentru BCMUS Arges Pitesti, apoi doua pase gresite ale lui Brown permit gazdelor sa mai marcheze patru puncte usoare si sa duca scorul la 51-58, cand mai era putin peste un minut de joc. Brown isi “rascumpara” greselile din fazele anterioare reusind doua aruncari de 3 puncte, Matthews reuseste si el doua puncte si CSU Atlassib trece din nou in avantaj, 59-58. In acest interval intreg publicul aflat in Sala Transilvania a fost in picioare, impingandu-si favoritii de la spate. Matthews faulteaza cand mai erau 10 secunde de joc si Uche nu rateaza de la libere, ducandu-si din nou echipa in avantaj, 59-60. Brandon Johnson ia ultimul atac al sfertului pe cont propriu si marcheaza “at the buzzer” in urma unei patrunderi pe tusa: 61-60. Conform “traditiei”, sibienii au pierdut sfertul 3, insa abordau sfertul patru in avantaj, chiar daca unul minim.

Ce a urmat in sfertul 4 este greu de exprimat in cuvinte si de o mie de ori mai greu de inteles. Oaspetii ne-au macelarit pur si simplu, profitand de lipsa de idei a galben-albastrilor in fata unei zone foarte bine puse in practica si de neglijarea fazei de aparare. Dupa un 0-7 scurt, in primele doua minute Matthews a replicat prin doua puncte, dar pitestenii si-au continuat “iuresul”, marcand inca 4 puncte, astfel ca dupa 3 minute, scorul sfertului 4 era 2-11, general 63-71. In faza imediat urmatoare sibienii au fost penalizati, pentru prima data in acest sezon (daca nu ma insel), cu abatare de 24 de secunde, ceea ce spune multe despre lipsa de idei ofensive cu care acestia s-au confruntat in acest meci. Matthews mai marcheaza o data de la linia de aruncari libere, dar pitestenii marcheaza 4 puncte (cam media in acest sfert 1 punct dat de sibieni la 4 primite) si duc diferenta pentru prima data peste 10 puncte: 64-75, cand mai erau putin sub cinci minute de joc. Johnson reuseste o aruncare din spatele liniei aflate la 6 metri si 25 centimetri, dar imediat Elliot duce avantajul echipei sale la 10 puncte. Cand mai erau 3 minute de joc, Matthews marcheaza inca doua puncte pentru CSU Sibiu, ultimele pentru gazde in aceasta disputa. Elliot cu 3 puncte, Uche cu 2 si Lawrence cu 5 stabilesc scorul final, 69-87, si pun capat unei seri de cosmar pentru sibieni.

Aceasta a fost, pe scurt, “desfasurarea actiunii” in meciul care a produs surpriza etapei, atat prin echipa invingatoare, cat mai ales prin diferenta de scor. In randurile urmatoare imi voi da cu parerea referitor la ceea ce am vazut... asa cum am vazut eu (spun asta pentru cei care nu au inteles inca faptul ca blogul acesta este unul subiectiv. Asa a fost de la inceput si asa va fi mereu).

Ce nu mi-a placut:
1.Peter Schomers – cu sau fara el pe banca, in meciul asta rezultatul ar fi fost acelasi. Daca ar fi permis jucatorilor “cheie” sa faca tactica de joc, am fi vazut exact acelasi lucru (poate asta s-a si intamplat, nu stiu). Am spus-o si o s-o mai spun de o mie de ori: pe banca de rezerve nu sunt doar 3 jucatori (sambata au fost doi, ca a lipsit Kevin). Un singur aruncator de-afara avem, dar cu toate astea nu il jucam niciun minut, nici macar in conditiile in care doar aceste aruncari ne pot salva. Bineinteles ca aici l-am nominalizat pe Andrus. Daca oamenii mari pe care ii joci de obicei: Scott, Harrison si Craciun nu joaca nimic, nu uita ca mai ai pe banca un Dohi si un Ban – la cum am jucat, nu puteau sa dauneze in niciun fel echipei, poate chiar ajutau, surprinzand adversarul. Tot legat de antrenor, nu pot sa inteleg cum nu e in stare sa “desfaca” o aparare zona, oricat de bine e facuta ea. Faptul ca, prin declaratiile date pentru diverse publicatii locale, si-a asumat raspunderea pentru infrangere, recunoscandu-si “incapabilitatea” de a contracara apararea zona, pe mine nu ma incalzeste cu nimic.
2.Atitudinea jucatorilor in ultimele 15 minute – plimbam mingea cat o plimbam, dar cineva trebuie sa si mearga spre cos. In acest minute, mai ales in ultimul sfert, a fost un “na-ti-o tie, da-mi-o mie”... Parca le era frica tuturor sa arunce. Pe langa asta, mi se pare normal daca nu marchezi sa incerci sa nu permiti nici adversarului sa o faca. Macar sa incerci... dar nu. Nu in meciul asta. Am preferat sa lasam apararea deoparte, chiar daca nici in atac nu faceam nimic... si-asa “ne-au tras-o” pitestenii la 18 puncte.
3.Arbitrajul – acesti fluierasi nu se pricep nicicum la sportul asta. Nu au ajutat nicio echipa, dar au reusit, prin deciziile lor, sa enerveze jucatorii ambelor. Cum bine spunea cineva pe forumul suporterilor sibieni, luau o decizie gresita, isi dadeau seama, dar compensau in momentele cele mai nepotrivite.
4.Oamenii care injurau jucatorii sibieni – prieteni dragi (imi place sa cred ca toti suntem prieteni in Sala Transilvania), baietii nostri au jucat slab spre dezastruos, asa e. Daca nu ma insel, asta am zis si eu pe-aici... Cu toate astea, pe ei ii avem, cu ei defilam.

Ce mi-a placut:
1.Sa il vad pe IFG sus pe bara din nou – ce bine ar fi daca ar fi asa la fiecare meci.
2.Echipa Pitestiului, mai ales Lawrence – baietii astia au venit in Sibiu sa ne rupa fasu'. “Zis si facut!” Desi prezenta unor ex-rapidisti in lot o face cea mai antipatica in clasamentul propriu, sambata ne-au dat o lectie de baschet. Apararea om la om nu merge? Nicio problema... s-au bagat in zona. Cu 5 jucatori cu peste 10 puncte marcate, este clar ca in Trivale vedetismul nu se accepta.
3.Cam atat...

2 comentarii:

Anonim spunea...

Si la 'tenijmeni' erau voci critice dar cel mai mult mi-a placut geamatul rugator/plangaret al unui mucalit din spatele meu : "haideti mai baieti ca ne macelaresc astia" Adevarul e ca ne-au cam spart capul astia din Pitesti, personal nu am vazut nici urma de blat in schimb am remarcat jocul foarte bun al lui Uche si Elliot, doi oameni ai Pitestiului pe care nu i-am vazut jucand nimic sezonul asta pana acum.

adela mohanu spunea...

Am stat jos, pe scaunele de pe parchet - ştii, condiţia fizică precară :P În sfertul 4 eram la 3-4 metri de atacul nostru şi mi se făcea pur şi simplu milă de ai noştri. Păreau dezorientaţi la început şi au evoluat spre disperaţi pe final. Parcă le simţeam chiloţii tremurând. M-am uitat la Schomers, în direcţia opusă şi am nimerit fix o fază în care i-a aplicat timid un picior scaunului. Mi-am dat seama că nu există nicio soluţie pentru meciul ăsta şi m-am resemnat şi eu, ca şi ai noştri în ultimele minute.

Nu sunt nici măcar supărată pe ei. Piteştiul s-a părat incredibil de bine. Meciul a fost, până la urmă, aşa, obiectiv vorbind, enervant de frumos.

În spatele meu era un domn cu doi copii mici, 3-4 ani să fi avut puştii. I-a ridicat la final peste bară, să bată cinci cu jucătorii şi le-a spus tuturor, cum treceau: "Lasă, băieţi, îi batem data viitoare". E doar sport, nu? :D