De unde nu e, nici Dumnezeu nu cere...

... dar eu nu sunt chiar atat de intelegator, asa ca cer. Cer sportivitate si bun simt, macar in sportul asta numit baschet, macar cu un gram mai mult decat in fotbal. Poate unii dintre voi nu reusesc sa-si dea seama la ce ma refer, asa ca o sa ma explic. Ma refer la un articol, cuprinzand declaratii ale unor oficiali, aparut ieri, 17.02.2009, pe site-ul “campionilor” de la Asesoft.
Dupa cum probabil va imaginati, ca sustinator al CSU Atlassib Sibiu, nu se poate spune ca sunt un simpatizant al echipei manageriate de Mircea Cristescu, dar ce a facut Georgescu, cu larga participare si aprobare a Iacobescului si Ghitului (sau Guitului, dupa caz), mi se pare chiar culmea nesimtirii. Este evident si incontestabil ca raportul victoriilor in intalnirile directe dintre cele doua echipe este favorabil ploiestenilor. Cum s-a ajuns la acest raport de 8-3 prezentat in titlul articolului, nu conteaza acum, desi sunt convins ca ne aducem cu totii aminte de acuzatiile la adresa arbitrajului aparute mai ales in meciurile din play-off. MAI ALES MECIUL 7, BAI “REAL MADRIZILOR”!
Ce mi se pare interesant e ca ofiteru' de presa al lui peste prajit are ce are cu Baldwin, un om care daca se grabea nitel, putea sa-i fie bunic fara prea mari eforturi si care, mai presus de toate, are cunostinte infinit mai mari despre fenomenul asta pe care il iubim cu totii. Daca de respect pentru om nu poate fi vorba, macar sa respectam “sportivul”, dragul meu cercopitec de presa. Eu nu inteleg cum iti permiti sa faci misto cu atata nonsalanta de acest om. Ii mentionezi succint realizarile (extraordinare de altfel), doar pentru a-i arunca in ochi esecurile suferite in fata echipei pe care cu atata “mandrie” o reprezinti si cu care te asemeni atat de bine. Nu am nimic impotriva increderii in sine, in sport e un lucru bun atata timp cat nu e exagerata. Daca mai e insotita si de o nesimtire crancena, ca in cazul de fata, eu nu pot decat sa-mi doresc sa va calce jucatorii lui TAB in picioare, la modul sportiv, bineinteles. Da' sa va calce rau de tot... sa va rupa fasu. Unde mai pui ca o eventuala victorie a alb-negrilor ar putea ajuta Sibiul.
Ma socheaza laudele aduse unui antrenor care a aratat, in repetate randuri, ca nu prea are legatura cu sportul asta din aceasta postura. Este extraordinar sa aflu ca le-a dat jucatorilor sai DVD-uri cu meciurile adversarilor. Cred ca nimeni in baschetul romanesc nu mai face asta. Cea mai mare realizare a lui ca antrenor mi se pare, din ce am dedus din articol, ca in loc sa ii amestece intre ei pe jucatorii de mai multe nationalitati, el ii distribuie “intru vizionare” dupa datele inscrise in pasaport la rubrica “Cetatenie”. Cred ca asta e cea mai buna modalitate de a crea o legatura speciala intre jucatori. Doamne iarta-ma, apara si pazeste... baschet ioc, psiho ioc, socio ioc – oare Arnautovic chiar nu a ramas cu nimic din perioada in care juca? Sau anturajul propice performantei il face sa nu ii pese?
“1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8... numărătoarea continuă. Dar, ca o ultimă întrebare, la zece victorii în faţa echipei lui Baldwin, Arnautovic va fi declarat câştigător prin K.O.?” se intreba Georgescu... Ei bine, spre marea ta surprindere: NU. Knock Out-ul reprezinta finalul unei dispute intr-un sport de contact. Inteleg paralela, ca sa nu crezi ca sunt chiar dobitoc, dar si asa, raspunsul e tot nu. Revino cu intrebarea asta cand va veti putea mandri cu 8 victorii consecutive, doar atunci avandu-si, oarecum, rostul.
Declaratiile de la final ale “marilor oameni de baschet” m-au scarbit si m-au enervat peste masura. Referitor la acestea si la atitudinea lor fata de aceasta competitie si adversari, as vrea sa dau un sfat... prietenesc acestui “Trio Galaxy” al baschetului romanesc: “Mai mult ca sigur fiecare dintre voi are prietena/sotie/amanta daca nu chiar o combinatie de asa ceva. Invatati de la ele cum sta treaba cu simulatul... si simulati si voi nitica sportivitate, o umbra de bun simt si o picatura de respect.”